de Decebal Marin
Pe o scară de la 1 la 10, cum apreciezi siguranța ta și a colegilor la locul de muncă?
Înainte să citești mai departe, reflectează puțin și notează-ți undeva în minte rezultatul. Răspunsul la această întrebare este vârful unui iceberg ce condiționează sănătatea și viata ta și a familiei tale.
Percepția asupra siguranței este influentată de mulți factori, printre care natura activității și experiențele personale. Riscurile la care este expus cineva care lucrează în vânzări și petrece aproximativ 6 ore pe zi la volan, diferă de riscurile celor care lucrează la birou într-o cladire de clasa A, și de cele pe care le are un operator din banda de producție.
Cu toate că situațiile diferă, acestea au câteva lucruri în comun. Hai să explorăm partea nevazută a iceberg-ului, cea care se află sub luciul apei.
Cea mai mare parte a oamenilor își dezvoltă atitudinea și obiceiurile safety la locul de muncă
Nu mai merge, măi mamă, cu viteză, că uite câte nenorociri se întamplă! Nu ai voie să faci asta, asta și asta! Fii mamă atent, unde te gândești? Nu mai sări mamă așa, ca o să iți rupi oasele!
Vă sună cunoscut? Sunt doar cateva dintre replicile noastre și ale parinților noștri, cu toții bine intentionați, desigur. Este oare suficient, pentru a evita accidentele, să îți spună cineva ce să nu faci, și eventual, și de ce? Cum accidentele continuă să se întâmple, se pare că nu.
Confirmarea faptului că simpla comunicare a regulilor nu este suficientă, o avem când observăm elevii care ies de la școală sau ne uitam în jur – în trafic sau în parc.
Explorând puțin subiectul, remarcăm că felul în care școala și familia tradițională abordează subiectul siguranței în viața de zi cu zi, nu ne oferă o bază prea solidă pentru atitudinea și comportamentele de prevenție.
Cea mai mare parte a oamenilor își dezvoltă atitudinea și obiceiurile safety la locul de muncă. Ei sunt conditionați, astfel, de existenta şi calitatea sistemului SSM şi mai ales de cultura companiei: ce fac oamenii din firmă – comportamente legate de siguranță si de modul în care aceștia simt – valorile, atitudinile și percepțiile individuale și de grup.
Cultura siguranței în muncă reflectă cultura generală a companiei. Dacă această cultură este una puternică şi sănătoasă, ea influentează pozitiv nu doar felul în care oamenii muncesc, ci şi modul în care aceştia îşi traiesc viaţa personală din perspectiva safety.
Termenul ‘’Safety Culture – Cultura Siguranței’’ a apărut pentru prima dată în 1986 în raportul inițial al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, în urma dezastrului de la Cernobîl. De atunci, toate anchetele cu privire la accidentele majore au plasat cultura siguranței în centrul atenției. Existenţa unei culturi safety pozitive, este acum considerată o condiție pe care se fundamentează performanța în materie de sănătate şi siguranță în muncă. În companiile cu incidente minime, avantajele sunt numeroase: compania este privită ca un loc de muncă atractiv, moralul oamenilor este de obicei mai bun, iar performanţa organizaţională este la nivel ridicat.
Tu în ce cultură muncești?
Este cultura companiei în care lucrezi o cultură pozitivă şi puternică din perspectiva safety? Hai să vedem: pregăteşte ceva de scris şi răspunde sincer, cu DA sau NU, la următoarele întrebări:
- Ai participat la un curs dedicat subiectului safety în ultimele 6 luni?
- A fost ultimul tău curs safety unul practic, relevant şi interactiv?
- Iţi aminteşti conţinutul şi măsurile luate în urma ultimei Alerte Safety din companie?
- Mesajele safety sunt transmise în companie prin vizualuri inspirate însoțite de texte uşor de înțeles și de memorat?
- Ştii cu certitudine care este diferenţa dintre un incident şi un accident?
- Ai fost instruit pentru riscurile şi metodele de prevenţie a incidentelor pentru munca de la distanţă si pe traseul casă – serviciu?
- Este managerul tau direct, un model în ceea ce priveşte comportamentele sale safety şi grija faţă de subordonaţi?
- Esti întrebat periodic despre nevoile tale specifice pentru a munci în siguranţă?
- Stii care sunt pericolele specifice în activitatea pe care o desfăşori?
- Ai primit tot echipamentul de protecţie necesar jobului tău şi îl porţi conform normelor?
- Este Safety este între valorile promovate de compania la care lucrezi?
- Sunt validate, prin feedback pozitiv imediat, comportamentele preventive în compania unde lucrezi?
- Sunt raportate și comunicate cu transparență în companie, toate incidentele de muncă?
- Este cordonatorul Safety din companie o persoană competentă, cu autoritate și căreia chiar îi pasă de oameni?
- De fiecare dată când un angajat/ vizitator (indiferent de funcția sa) nu poartă echipamentul de protecție sau are un comportament periculos, tu și colegii tăi îl atenţionaţi imediat și vă oferiți sprijinul?
Dacă la cele 15 întrebări ai mai mult de 5 răspunsuri de NU, este foarte probabil că munceşti într-o companie unde siguranţa în muncă nu se află cu adevarat pe agenda managementului.
Fără să vreau să te alarmezi, cred că este spre binele tău şi al colegilor dacă, în viitorul apropiat, vei avea o discuţie în jurul punctelor de mai sus, cu şeful tău direct, cu managerul de resurse umane şi cu persoana care coordonează activitatea safety.
Cultura onestității
Din punct de vedere managerial, înțelegerea a ce influentează cultura safety poate contribui semnificativ la schimbarea atitudinilor și a comportamentelor în raport cu sănătatea şi siguranţa la locul de muncă.
Pentru ca o cultură safety să aibă succes, aceasta trebuie să fie îmbrățișată și practicată de CEO și de toti managerii din companie. Implicarea vizibilă a managerilor influenţează în mod direct performanţa safety a companiei, pentru că aceştia arată tuturor angajatilor ce acțiuni sunt răsplătite, tolerate sau sancţionate.
În principal întalnim două tipuri de cultură care influenţează pozitiv performanţa safety din organizaţii:
- Cultura fără invinuiri. Aici problemele sunt văzute dintr-o perspectivă total deconectată de frică. Oamenii din firmă sunt încurajați să raporteze erorile și problemele apărute la locul de muncă, fără teama unei sancţiuni.
Opusul său – cultura de tip ”învinuire”, inhibă raportarea, împiedică examinarea detaliată a incidentelor, împiedică învățarea și are un efect negativ asupra motivației.
- Cultura obiectivității. Acest tip de cultură se remarcă prin toleranța zero pentru comportamentele nesigure. Aici, incidentele acceptabile – care de altfel sunt considerate o oportunitate de învățăre, sunt separate printr-o linie strictă de comportamentele inacceptabile și total nesigure, care ar putea duce la consecințe severe și catastrofale.
La polul opus, cultura de tip ”subiectiv” tolerează excepțiile și transmite mesajul superiorității oferite de statut. Găsim aici amenințările verbale – directe și voalate, care îndeamnaă angajații sa ignore siguranța proprie și să pună pe primul plan interesele șefului sub paravanul nevoilor firmei sau ale clienților.
Cultura ideală este o combinaţie a celor două. La Corporate Dynamics numim asta cultura onestității, cultura în care oamenii sunt încurajați să raporteze erorile și accidentele evitate, și unde comportamentele acceptabile sunt delimitate de cele inacceptabile printr-o linie clară.
În acest tip de cultură încurajăm învățarea și comportamentele de prevenție și adresăm imediat atât comportamentele conforme cât şi pe cele ne-conforme.
Aducerea culturii de siguranță la un nivel superior necesită atât exemplul personal al top managerilor cât și un proiect dedicat managementului schimbării. Aici începe rolul nostru de experți: consultanții Corporate Dynamics te ajută la schimbarea atitudinii față de siguranța în muncă, la trecerea de la trebuie la vreau, și la dezvoltarea unei culturi de siguranță interdependentă, în care fiecare om este responsabil atât pentru siguranța proprie cât și pentru siguranța colegilor.Si acum pentru ca am ajuns la final: pe o scara de la 1 la 10, cum apreciezi siguranţa ta şi a colegilor la locul de muncă?
Acest articol a apărut în luna august 2020 în ‘‘România Cea Bună”