Psihologia socială este studiul științific al comportamentului social uman, cu accent pe modul în care oamenii gândesc și se relaționează unii cu alții sub influența aranjamentelor sociale. Psihologia socială se referă la modul în care gândurile, sentimentele și comportamentele oamenilor pot fi influențate de prezența reală, imaginară sau implicită a celorlalți.
Pe baza cercetărilor și conceptelor psihologiei sociale, Dr. Rob Long a dezvoltat în 2003 Social Risk Psychology of Risk (SPoR) – o disciplină care înțelege riscul și luarea deciziilor umane prin prisma influențelor sociale și psihologice. Această disciplină descifrează, cu ajutorul cunoștințelor de Psihologie Socială, modul în care aranjamentele sociale, luarea deciziilor și judecățile influențează riscul.
Întemeiat pe o filozofie dialectică existențialistă, SPoR are foarte puține în comun cu STEM – Știință, Tehnologie, Inginerie sau Matematică sau cu alte „școli de gândire” asociate cu risc precum: factori umani, behaviorism, pozitivism, siguranță diferită / siguranță II / HOP.
SPoR este o disciplină cu o metodologie, metode, curriculum, pedagogie și practici unice care permit oamenilor și organizațiilor să abordeze riscurile mai eficient decât metodele tradiționale de risc și siguranță.
Pe măsură ce oamenii încep să discute în cunoștință de cauză despre risc și să evalueze riscul centrat pe persoană, vechiul mod de lucru – constatare și pedepsire în stil polițienesc, birocrația excesivă și metodele centrate pe proces vor ocupa un loc secundar.
Spre deosebire de abordarea tradițională a siguranței, care se concentrează pe controlul riscului în spațiul fizic al locului de muncă, SPoR oferă o perspectivă holistică, permițându-ne să vedem imaginea de ansamblu și să descoperim factorii ascunși care ne influențează judecățile și deciziile de risc.
Sute de consultanți și companii implementează cu succes SPoR în întreaga lume. Cartea „Funcționează” este un studiu de caz practic și foarte bine documentat al schimbării și transformării siguranței adoptat în Grupul Mondi. Cei 22.000 de angajați ai Mondi lucrează în 100 de unități de producție din peste 30 de țări, cu operațiuni cheie în Europa, America de Nord și Africa.
Mai multe informații despre SPoR aici: https://cllr.com.au ; https://spor.com.au
Metodele și instrumentele pe care le folosim în Practica Psihologiei Sociale a Riscului au la bază trei concepte fundamentale: Un creier, trei minți (1B3M), Straturile riscului (WS, HS, GS) și Procesul de Ascultare ICues.
Mai jos este o scurtă prezentare generală a acestora:
CUM GÂNDIM ȘI CUM LUĂM DECIZII
Un creier, trei minți (1B3M – One Brain, Three Minds)
Una dintre descoperirile importante ale cercetărilor actuale în neuroștiințe este că Mintea noastră este încorporată la nivelul întregului corp și nu se limitează doar la activitatea creierului.
Creierul nu ia decizii independent, ci mai degrabă găzduiește conversații între cele trei sisteme autonome ale corpului: endocrin, nervos și imunitar. Putem spune astfel că avem un singur creier și trei minți și că deciziile sunt luate atât rațional, cât și irațional, cu viteze diferite.
Mintea 1 – este lentă și rațională și este responsabilă pentru decizii sistematice și logice.
Mintea 2 – este rapidă și se bazează pe gândire euristică și obiceiuri practice. Majoritatea deciziilor de aici nu implică alegeri raționale și gândire analitică.
Mintea 3 – este foarte rapidă și ne ajută să gândim intuitiv și non-rațional și funcționează inconștient pe “pilot automat”.
Cele trei moduri în care funcționează mintea umană au implicații semnificative asupra modului în care evaluăm, abordăm și gestionăm riscurile din viața noastră. Deoarece majoritatea deciziilor sunt luate irațional și inconștient (aproximativ 90%), este foarte util să înțelegem ce le influențează.
FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ DECIZIILE LEGATE DE RISC
Felul în care percepem și judecăm riscul este foarte personal.
Dacă doriți să ajutați oamenii să evite asumarea riscurilor care pot duce la accidente, primul pas este să-i ajutați să înțeleagă ce le influențează modul în care judecă riscul.
Factorii care influențează cum judecăm și luăm decizii cu privire la risc se găsesc în trei niveluri:
Spațiul cultural (GS – spatiul social) – spațiul social-cultural al relațiilor sociale.
Spațiu de lucru (WS – workspace) – aranjamentul fizic al locului de muncă, echipamentele și instrumentele
Spațiul psihologic (HS – headspace) – spațiul psihologic al minții noastre
Workspace (WS)
Cea mai mare parte a activității departamentelor SSM se regăsește în planul fizic, numit Workspace: audituri, inspecții de verificare a conformității și masuri de control al riscului din perspectiva inginereasca, tehnologica și de designul sistemelor.
Când se rezuma doar la acest tip de acțiuni, profesioniștii safety ajung să fie percepuți drept polițiști ai non-conformității, iar comunicarea cu aceștia se reduce de cele mai multe ori la un monolog.
Headspace (HS)
Aceasta este stratul psihologic al riscului. Că să înțelegem factorii de influență a riscului din acest spatiu, trebuie să observam credințele, presupunerile, euristicile, intuitile, biasurile și valorile, limbajul și ancorele, emoțiile și obiceiurile, punctele oarbe și obiectivele oamenilor.
Aici se afla modul de gândire a oamenilor, percepțiile, emoțiile și credințele lor, modelele de gândire, euristici și intuiții, obiceiuri, experiențe anterioare, etc.
Groupspace (GS)
O parte dintre factorii care ne influențează gândirea și deciziile se afla în exteriorul nostru și au legătură cu felul în care noi relaționam cu cei din mediul în care trăim și muncim.
Acesta este spațiul social, al culturii organizaționale, cel care include valorile comune, încrederea, relațiile, validarea sociala, distragerile și întreruperile, puterea și jocurile politice, recunoașterea și pedepsele, limbajul, discursul și signalistica, obiceiurile colective, poveștile și eroii organizației.
PROCESUL DE ASCULTARE A INDICIILOR DE RISK – iCUES
Cuvintele, vorbirea și conversațiile dintre oameni în spațiul social sunt indicii valoroase despre modul în care oamenii se raportează și sunt influențați de aranjamentele sociale.
Indicatorii de risc pe care îi poți vedea sau auzi se numesc ICues.
Pentru a înțelege punctele de vedere existente, ce s-a spus și ce nu s-a spus, relațiile și semnificația verbală și vizuală a elementelor prezente într-o situație dată este nevoie de un sistem semiotic.
Procesul de ascultare si observare a indiciilor riscului se realizează folosind Cadrul de ascultare iCues numit și ICue Listening Matrix.
Acest instrument ne permite să cartografiem și să reprezentăm grafic conversațiile pentru a înțelege tensiunile dintre elemente și totodată cauzele potențialelor accidente.
iCue Listening Matrix permite analiza incidentelor și a factorilor de risc cu implicarea tuturor lucrătorilor relevanți și este în egală măsură un instrument de învățare și de conștientizare a riscului.
Pe baza acestor concepte precum și cu ajutorul instrumentelor specifice SPoR, ajutăm oamenii să abordeze riscul într-o maniera mai eficientă și spijinim organizațiile în călătoria lor spre o organizație sigură și de încredere HRO -High Reliable Organization.
Cursanții, despre SPoR
Cursul de Psihologia Socială a riscului este disponibil în format limitat și sub formă de curs deschis (open). În perioada 06-07 martie 2025 a avut loc prima sesiune deschisă a cursului. Iată impresiile participanților primei cohorte de absolvenți ai cursului:
’’Organizare la superlativ. Experiență de învățare diferită și inedită a trecerii de la SSM tradițional = legislativ, la 1B3M! De la fizic la psihologic + cultural. Ascultă activ și vei află lucruri care te vor ajută să rezolvi ’’ecuații grele’’. Mulțumesc.’’ ANDREIA NECULA
’’După 20 de ani de lucru în zona de Safety, am avut inspirația să particip la acest curs de ’’Psihologia Socială a Riscului’’ unde am aflat lucruri pe care le făceam intuitiv, dar mi s-au și clarificat unele aspecte. Am învățat metode de abordare a identificării și gestionării riscurilor, altfel. Mulțumesc Decebal! Sper să aplic ce am învățat!! ’’ ȘTEFĂNESCU EUGEN
’’Un curs oarecum atipic. Foarte interactiv, are conținut foarte bine structurat, livrat excelent de către Dec. Multe informații noi pentru mine, care cu siguranță o să îmi fie utile și mă vor ajută la dezvoltarea profesională.’’ DURLE SORIN
’’Cursul a fost foarte bine structurat și relevant pentru înțelegerea modului în care percepem și gestionăm riscurile în contexte sociale. Au fost prezentate informații clare, însoțite de exemple practice.’’ BUDEAN CĂLIN
’’Dec, un MARE mulțumesc pentru organizarea acestui curs și că ai reușit să aduni oameni din safety, parte a unor industrii diferite. Mie personal, acest curs mi-a adus tool-uri extra pe care le pot încerca și implementa în cadrul companiei din care fac parte. Mult succes în organizarea de noi cursuri SpoR în România’’. LUCIAN MUICĂ
’’O alta abordare privind riscurile. Rezultatele, experienta te-a pus pe harta SSM-ului. Esti foarte bun, asteptam celelalte module de SPoR. Inginerii nu cunsoc psihologie. Tu reușești să îmbini utilul cu plăcutul”. PARTICIPANT
”Acest curs a deschis noi orizonturi de cunoaștere și a răspuns multor întrebări referitor la ce putem face dupa modelarea spațiului fizic de lucru. Cursul este foarte bine structurat și documentat. Am noțiuni noi care mă vor ajuta atât în domeniul meu de activitate cât și în viață. Mulțumesc Decebal pentru aceasta oportunitate. ’’ ION SOARE
”Despre Psihologia Sociala a Riscului: un curs foarte dinamic, cuprinzator, cu exemple practice si trimitere la alte materiale de studiu, curs care deschide mintea catre o alta cale de abordare a eternei ‘’probleme ciudate’’: Safety.
”Despre Dec: un trainer experimentat si evident pasionat de ceea ce studiaza si aplica, o resursa importanta in dezvoltarea personala si profesionala a celor care isi desfasoara activitatea in domenii pentru care oamenii conteaza”. GEORGE RUSU
”Clar, cursiv, o usa deschisa pentru o noua viziune. Multumesc” PARTICIPANT
”Am fost la cursul ’’SPoR. Funadmente’’ cu o grupa de cursanti pe care nu ii cunosteam. Decebal a reusit sa creeze o atmosfera placuta, sa ne conecteze pe toti si sa aflam intr-un mod relaxant despre HS. GS. WS si mai ales despre Icue. Este un curs pe care il recomand cu placere”. MANU
”Un curs, mai bine spus, un concept extrem de valoros, care ne ajuta sa intelegem modul in care oamenii percep, evalueaza si reactioneaza in fata riscurilor. Doua zile in care ne-au fost prezentate si exemplificate o serie de instrumente pentru a intelege de ce oamenii iau decizii riscante si cum se dezvolta comportamentele sigure. Doua zile cu o perspectiva valoroasa asupra oamenilor centrate pe aspecte pozitive. Decebal iti multumesc ca ai ales sa ne impartasesti informatii despre acest concept. Personal ma inspira sa explorez mai mult acest domeniu fascinant. FLORI CARAVETEANUFELICITARI, DEC! Foarte interesant si instructiv. Concepte noi – SpoR. Cateva idei amestecate: Schimbarea limbajului implica schimbarea comportamentului. Limitele procesari informatiei – Biasuri, euristici. Marimea Arenei. Cultura organizationala. Jung- Inconstientul Colectiv. Cadranul iCue. Creierul gazduieste informatii intre cele 3 centre decizionale” – 1C3M EMILIAN NAHORNIAC