de Decebal Leonard Marin
Când cea mai mare parte a managerilor se gândește la un indicator al siguranței în muncă în compania pe care o conduc, unul dintre cele mai întâlnite obiective este acela de a avea ZERO ACCIDENTE.
Atingerea acestui obiectiv, nu înseamnă însă ca incidentele și accidentele nu se întâmplă; accidentele se intâmplă, dar nu sunt raportate.
Dacă realizarea obiectivului Zero Accidente condiționează menținerea unui anumit statut sau primirea unui bonus, atunci poți să fii sigur că oamenii vor raporta atingerea obiectivului Zero Accidente. ‘’They respect what you inspect’’ spune o vorba întâlnită în management.
Am observat asta în toate companiile în care am implementat până acum programe dedicate Safety Leadership.
In 1931, Herbert William Heinrich a realizat un studiu a peste 75.000 de accidente industriale. Rezultatul a fost publicat în Prevenirea accidentelor industriale: o abordare științifică si este adesea descris vizual printr-o piramidă sau un triunghi. Teoria lui Heinrich spune că pentru a elimina vătămările minore și pe cele grave este nevoie să eliminăm incidentele care nu cauzează vătămări. Concentrându-ne pe prevenirea celor 300 de incidente care anunţă o rănire gravă, ne-am putea atinge scopul în ce privește eliminarea rănirilor.
Această teorie a fost modificată de-a lungul anilor. În 1966, Frank E. Bird a analizat peste 1,7 milioane accidente, raportate de peste 300 de companii. Concluziile sale sunt prezentate în mod similar, dar cu 600 de incidente la bază și cu un singur accident mortal în partea de sus.
Zero Accidente este un obiectiv bun, însă cum vorbim despre oameni și comportamentele lor, nu este un obiectiv nici realist, și nici acționabil. Deși sună frumos, acesta duce la subraportare și la o cultură a acuzelor și a ascunderii adevărului de teama consecinţelor.
Mesajul de pe avizierul safety de la intrarea în fabrică: ‘’Obiectiv safety: ZERO ACCIDENTE; XXX zile fara nici un accident’’ ne spune, printre altele, că în această fabrică pericolele nu există și în consecinţă nu ai de ce să fii preocupat de safety. Acest fapt, completat de lipsa alertelor safety, existența unor proceduri încâlcite, semnarea fişelor de instruire fără participarea la cursuri, lipsa training-ului specializat, construiește o cultură safety toxică, ce stimulează incidentele.
Atât timp cât nimic nu merge rău sau lucrurile care merg prost nu duc la incidente și nici nu sunt popularizate, nimeni nu știe când greșește sau când este in pericol.
Ce putem face mai bine? Soluția pe care Corporate Dynamics o oferă clienților săi este dezvoltarea unor programe care se concentrează pe comportamentele ce contribuie la crearea unui mediu de lucru mai sigur.
Aceasta presupune să înlocuim obiectivul ZERO ACCIDENTE cu obiective care încurajează raportarea tuturor incidentelor și recunoașterea pericolelor. În momentul în care oamenii înțeleg și raportează cu încredere, putem identifica și elimina cu mai mare usurință condițiile nesigure de lucru.
Creșterea gradului de conștientizare a importanței siguranței în muncă poate fi măsurat prin comportamente precum: purtarea permanentă a PPE, respectarea traseelor pentru deplasare, sugestii de îmbunătățire a siguranței, implicarea activă în cursurile safety, acordarea de feedback corectiv pentru colegii aflați în situații periculoase etc.
Până la urmă ceea ce face diferența este să reușim să construim o cultură organizaționala în care fiecare om acționează cu responsabilitate, atât pentru propria siguranță cât și pentru siguranța celor din jurul său.
Poate asta să ne garanteze rezultatul dorit? Cu siguranță nu, însă preocuparea constantă pentru îmbunătăţirea siguranţei în munca, nu doar la nivel personal comportamental, ci si la nivel tehnologic si organizaţional ajută la crearea condițiilor care favorizează siguranţa în muncă şi previne apariţia problemelor.