alarp2

ALARP. Risc practicabil în mod rezonabil

Nu cei mai puternici sau cei mai inteligenţi supravieţuiesc, ci cei care se adaptează cel mai uşor” – Charles Darwin

Adaptarea presupune învățare si asumarea de riscuri. Nu poti nici progresa și nici supraviețui fără să îți asumi riscuri. Riscurile fac parte din viața nostră atât acasă cât și la muncă.

Procesul de gestionare a riscurilor la locul de muncă presupune următorii pași:

1. Identifici pericolele

2. Decizi cine ar putea fi rănit și cum

3. Evaluezi riscurile și decizi măsurile de prevenire a accidentelor

4. Înregistrezi constatările semnificative

5. Revizuiești evaluarea riscurilor și actualizezi dacă este necesar

Una dintre cele mai dificile sarcini este să decizi dacă riscul evaluat la pasul 3 este acceptabil sau nu.

Pentru asta, la nivel mondial sunt folosite mai multe criterii de acceptare a riscurilor: 

în Marea Britanie se folosește ALARP – As Low As Reasonably Practicable

în Australia se folosește SFAIRP – So Far Is Reasonably Practicable, iar 

în Țările de Jos ALARA – As Low As Reasonably Achievable.

Unul dintre lucrurile pe care le au în comun aceste abordări este că recunosc faptul că riscul nu poate fi eliminat în totalitate. Cu alte cuvinte validează faptul că risc zero nu există. 

Criteriul ALARP, la fel ca și celelalte, presupune să reduci riscul până la cel mai scăzut nivel ’’practicabil în mod rezonabil’’. Asta înseamnă ca reducerea permanentă a riscului să implice un cost care să nu fie extrem de disproporționat față de beneficiul obținut.

Mai multe despre ce presupune ALARP am scris și aici:  https://www.corporatedynamics.ro/criterii-de-acceptarea-riscului-alarp/.

Conform legii, organizațiile trebuie să aibă un sistem adecvat de gestionare a riscului, standarde și proceduri de lucru documentate și aliniate la cele mai bune practici din industrie, documentație specifică completată corect, precum și modalități adecvate de supraveghere și instruire.

În unele țări precum Australia, Norvegia sau UK, pentru anumite domenii și industrii, legea obligă companiile să demonstreze că prin sistemele implementate au redus riscul la un nivel ALARP.

În România legea nu prevede in mod expres obligatii pentru angajator de a reduce riscul până la cel mai scăzut nivel ’practicabil în mod rezonabil’’.

Conform prevederilor legii 319/2006 ‘’Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) pe baza următoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la sursă’’.

Indiferent de abordare, întrebarea: Cât de sigur este ‘’rezonabil de sigur?’’ nu are un încă un răspuns nediscutabil. 

În ciuda planificării de audituri, inspecții și liste de verificare, implementarea sistemelor dezvoltate de companii pentru gestionarea riscurilor nu este un proces ușor.

Implementare eficientă a sistemelor pentru managementul riscului presupune ca toți muncitorii să înțeleagă sistemele și modul lor de aplicare și să le și pună în practică corespunzător. 

Cu cât forța de muncă este mai eterogenă din punct de vedere cultural, al vârstei, al educației și al pregătirii profesionale, cu atât această sarcină este mai dificilă.

Percepția și nivelul de acceptare a riscului sunt foarte personale, iar evaluarea riscului este intotdeauna subiectivă și depinde de capacitatea unei persoane de a estima cu precizie probabilitatea un posibil accident si impactul acestuia. 

La nivel de organizație, alinierea la un nivel de risc ALARP depinde în mare măsură de capacitatea managerilor și a șefilor de echipă de stabili relații de încredere cu fiecare dintre muncitori și de a purta un dialog real și deschis cu aceștia în ceea ce privește riscul. 

Înțelegerea modului în care oamenii judecă și iau decizii legat de risc permite gestionarea riscului mai bine și mai inteligent. 

Dacă dorești să îți îmbunătățești Coeficientul de Inteligență a Riscului – iCue te aștept la primul curs deschis din România cu subiectul Psihologia Socială a Riscului (SPoR). Fundamente ce va avea loc în 06-07 martie 2025 la București. 

Acesta este un curs despre principiile care stau la baza SPoR și despre modalități practice de îmbunătățire a modului în care organizația ta poate aborda mai eficient riscul și siguranța în muncă.

Mai multe informații găsești aici: https://www.corporatedynamics.ro/event/the-social-psychology-of-risk-spor-fundamentals/

articol scris de Decebal Leonard Marin


Comments

4 responses to “ALARP. Risc practicabil în mod rezonabil”

  1. “Înțelegerea modului în care oamenii judecă și iau decizii legat de risc permite gestionarea riscului mai bine și mai inteligent.” foarte pertinenta fraza doar ca gândirea critica” și luarea de decizii sunt doua abilitați care nu prea sunt învățate și dezvoltate în sistemul nostru de educație. Nu mai vorbesc de faptul ca aceste abilitați nu se pot dobândi sau folosi la locul de munca.

    1. Decebal Leonard Marin Avatar
      Decebal Leonard Marin

      Gândirea critică ar trebui să fie una din cele mai căutate competențe pe piața munciiș din păcate nu e așa.
      Dezvoltarea gândirii critice necesită timp și o abordare corespunzătoare. Ar fi minunat dacă ar fi una dintre materile de studiu în școala gimnazială.
      România este pe locul 125 din 141 de state la capitolul „predarea gândirii critice” corespunzător Raportului Competitivității Globale 2019, făcut de Forumul Economic Mondial.

  2. ADRIAN CAMPEAN Avatar
    ADRIAN CAMPEAN

    ALARP – un concept care a adus adevărata revoluție în ceea ce privește analiza și evaluarea eficientei măsurilor de prevenire, dar si multe discuții întrucât un risc acceptabil care ar produce vătămări, ar fi contradicție cu directiva Europeana si cu principiile ILO. Aici putem vedea procesele Edwards v. National Coal Board în 1949 și disputa de la European Court of Justice privind conceptul SFAIR.
    Introducerea elementelor legate de costul măsurilor de prevenire vs eficienta acestora și analizele “cost-beneficiu” au creat multe discuții, iar o soluție acceptata global nu a putut fi emisa. Analiza privind “valoarea statistica a vieții”(VSL) ne duce în mod clar la diferențe mari intre modul în care o măsura care se încadrează în conceptul ALARP poate fi acceptata sau nu în diferite tari(vezi valorile VSL (en.wikipedia.org/wiki/Value_of_life). Pentru a înțelege și aplica cât mai eficient conceptul ALARP nu este suficient sa înțelegem și sa aplicam corect “principiile generale ale prevenirii” ci trebuie sa înțelegem și sa aplicam cât mai corect “valorile esențiale ale prevenirii”.
    Acestea sunt :
    1-OMUL IN CENTRUL ATENȚIEI(Metodele de management utilizate trebuie să fie compatibile cu o etică a schimbărilor care respectă şi omul: obiectivele de producție, criteriile tehnico-economice trebuie să fie
    compatibile cu obiectivele sănătății şi securității în muncă, cu cele care vizează protejarea și conservarea stării de sănătate şi securitate a angajaților.) ,
    2-DIALOGUL SOCIAL(Salariații, prin intermediul reprezentanților lor, trebuie să fie implicați în mod real în demersul de prevenire, începând cu identificarea riscurilor, până la punerea în aplicare a soluțiilor reținute. Salariații nu sunt doar actori ai demersului de prevenire, ci sunt principalii beneficiari ai efectelor acestuia,
    3-TRANSPARENTA DECIZIONALA(Adeziunea personalului la politica întreprinderii, încrederea în echipa de manageri, transparența acțiunilor manageriale)

    1. Decebal Leonard Marin Avatar
      Decebal Leonard Marin

      Foarte importante cele trei valori. Tensiunea oameni – profit ramane in continuare una dintre cele mai mari provocari organizationale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

×